Unde-i primăvara?


Fu iarna ca o primăvară, iar primăvara-i ca o iarnă,
Cu viscol aprig pe afară, zăpada care să se cearnă
Și în troiene spulberate acoperă toți ghioceii,
Iar chiciurile înghețate, sclipesc pe pomi ca peruzeii.

Te-am așteptat cu nerăbdare, să vii cu flori și cer albastru,
Însă miroase a trădare ninsoarea ta de alabastru –
Ne lași ai iernii pe vecie, sau doar ne sperii cu zăpadă?...
Cu gheața - sticlă și lucie, cine mai poate să mai creadă

Că va veni iară căldura, și colțul ierbii s-o ivi,
Și va renaște ea, natura, iar toate se vor potrivi
Cu calendarul și măsura ce vremurile o dictează,
Însă tot așteptăm răsura, dar primăvara o bruiază.

Hai primăvară, fii normală, suntem sătui de-anomalii,
Nu ne mai adânci în boală, topește țurțurii zurlii –
Șunt nefirești ca și troienii de nea în valuri pe alei,
E martie, ce mama măsii, nu ne mai chinui cu ei!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog